ANAMORF

IntraOdiseea

Magia erotică (XI)

Despre magie ca psihosociologie generală
(continuare)

O societate omogenă, ideologic sănătoasă şi guvernabilă.

Manipulatorul total al lui Giordano Bruno se însărcinează să le dea subiecţilor o educaţie şi o religie potrivite : „Trebuie îndeosebi să avem o grijă extremă cu privire la locul şi la modul în care cineva este educat, la studiile pe care le-a urmat, sub înrîurirea cărei pedagogii, cărei religii, cărui cult, cu ce cărţi şi cu ce autori. Căci aceste lucruri generează prin sine, iar nu prin accident, toate calităţile subiectului […]”.

Controlul şi selecţia sînt stîlpii ordinii. Nu e necesar să ai imagi­naţie, ca să înţelegi că funcţia manipulatorului brunian a fost preluată de Stat, şi că acest nou „magician integral” are în sarcină să producă instrumentele ideologice necesare în vederea obţinerii unei societăţi uniforme. Orice educaţie creează nişte aşteptări, pe care Statul însuşi nu este în măsură să le satisfacă. Pentru cei frustraţi, există centrale ideologice care creează aşteptări alternative. Dacă Statul produce ”cultura”, aceste alte centre de manipulare produc „contra-cultura”, care se adresează în primul rînd marginalilor.

Nu trebuie să ne înşelăm asupra caracterului modelor culturale alternative : ele se pot dovedi, în anumite împrejurări, mai puternice decît însăşi cultura de Stat, în care caz i se vor substitui în cele din urmă acesteia, prin evoluţie sau prin revoluţie. De aceea, un Stat ce vrea să subziste trebuie să fie în stare să asigure cetăţenilor săi o educaţie infailibilă şi, în măsura posibilului, să le poată satisface dorinţele. Dacă nu izbuteşte, trebuie să aibă grijă să-şi producă el însuşi propria contra-cultură, ale cărei componente ideologice se cer organizate spre a se evita coeziunea marginalilor şi sporirea puterii lor. Metoda cea mai simplă şi mai eficace, dar în acelaşi timp şi cea mai imorală, constă în a lăsa să prospere piaţa fantasmelor, distructive şi autodistructive, de toate felurile, şi în a cultiva ideea surselor alternative de putere, dintre care cea mai importantă ar fi „puterea mentală”. Efectele violenţei se întorc împotriva celor agresivi, auto­distrugerea anulează o altă parte a marginalilor, în timp ce partea rămasă e ocupată să mediteze şi să se extazieze asupra posibilităţilor necunoscute – dar, desigur, inofensive – ale psihicului uman. Chiar dacă, în anumite cazuri, rituri violente se asociază practicilor men­tale, este puţin probabil ca toate acestea să ajungă cu adevărat să afecteze cultura de Stat.

Avantajul acestor operaţiuni subtile este de a evita represiunea directă şi de a salvgarda ideea de libertate, a cărei importanţă e primejdios să fie subestimată. Pe de altă parte, modele alternative sînt deopotrivă o sursă enormă de prestigiu şi de bogăţie pentru creatorii lor, ceea ce asigură o bună funcţionare tuturor industriilor conexe : imagine, disc, modă vestimentară. Succesul de piaţă al acestor operaţiuni reprezintă, la rîndul său, o reală primejdie pentru Stat, care cooperase tacit la el, cu singurul scop de a devia atenţia marginalilor. Or, fenomenul asumă asemenea proporţii încît, practic, scapă de sub controlul manipulatorilor direcţi, ori al Statului însuşi. Noi mode proliferează, care n-au mai fost născocite de Stat, ca să-şi asigure propria-i subzistenţă. O nouă violenţă izbucneşte, pe care Statul n-o programase. Practicile autodistructive sfirşesc prin a-i atinge pe aceia dintre reprezentanţii noilor generaţii, în care Statul ar fi fost întemeiat să-şi pună cele mai înalte speranţe. Situaţia devine din ce în ce mai complexă, iar măsurile luate necesită o cheltuială de inteligenţă ce-ar fi putut sluji unor scopuri mai bune.

Este oare Statul occidental, astăzi, un adevărat magician, sau un ucenic vrăjitor care pune în mişcare forţe obscure şi incontrolabile ?

(va urma)

2010/01/31 - Posted by | ANAMORF | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat: