ANAMORF

IntraOdiseea

Ratări şi realizări

O să spuneţi : tre’ s-o fi dat în bară big time ca să gândeşti aşa ! astea-s pretexte şi scuze de loser

Iar eu o să vă răspund : e-un loser mai mare ăla care se crede winner !

Şi-o să invoc celebrul pariu al lui Pascal : dacă toate succesele de pe lumea asta sunt iluzorii, atunci suntem oricum chit.

Dacă nu … atunci de ce sunt finite ? De ce nu vă puteţi bucura de ele la nesfârşit ?

Vă bucuraţi când daţi lovitura; bun. Vă mai bucuraţi o bucată de timp după aceea; iarăşi bine. Pe urmă vin altele şi uitaţi; vă mai amintiţi de lovitura dată cine ştie când, şi iar vă bucuraţi. Dar nici această bucurie nu ţine la nesfârşit; oricât de „paseist” ai fi, nu poţi trăi numai din amintiri ! Ba, la un moment dat, chiar şi cele mai plăcute amintiri devin amare, când le compari cu un prezent decăzut…

Mie daţi-mi ceva care ţine. Ceva real.

Reclame

2010/02/01 - Posted by | ANAMORF | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii

  1. bucuriile sunt trecatoare, ceva real ar fi realitatea. si ratarile .. sunt mult mai reale si te izbesti de ele, realizarile sunt facute din material transparent.

    Comentariu de vreausapotsapotsavreau | 2010/02/03

  2. Ratez, deci exist !

    Se potriveşte şi la atacanţii din fotbalul românesc…

    Comentariu de ANAMORF | 2010/02/03


Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: